Când te doare mintea o pui la somn

Pneumonie. Era fix ce aveam nevoie. Nici nu avusesem de mult timp. Adică câteva luni. Prima oară când am avut am crezut că am cancer și că o să mor, adică așa tare m-am panicat la reacția medicului.Acum… Eh, acum altfel stă treaba. Acum cred că am fost suficient de nebună și e timpul să mă opresc. Și mai cred că mi-o merit cu vârf și îndesat. Totuși… Nu așa se începe un an bun.

Am fumat fix ca o nesimțită în ultima perioadă. Nici dacă mi-aș fi propus să mă sinucid nu aș fi fumat atât. Sunt o mână de om de obicei (50 kg). Acum când lumea se îngrașă eu am dat vreo 4 kg jos, pentru că unde nu e minte… Vai de picioare. Nu am mai mâncat(decât cât să supraviețuiesc), am fumat și am băut cafele și am fost sigură că organismul meu e puternic.

Poate ar fi fost dacă aș fi luat vitaminele pe care le-a prescris medicul la ultimele analize. Poate, dar eu am avut alte preocupări. Repet. Unde nu este minte, vai de picioare! Adevărul e că îmi stă bine așa leșinată în pat cu tuse și febră. Sunt chiar sexi, ce să zic?Citeam un articol despre cum organismul nostru reacționează prin boală la anumite emoții.

Era chiar despre gât și afecțiunile la plămâni și am înțeles,, misterul”. Știam de medicina germanică, citisem mult despre asta, însă atunci când traversezi o perioadă nu tocmai ok uiți și cum o cheamă pe mă-ta, dar de medicina #nustiucareBănuiesc că prima oară a apărut pneumonia în perioada cu bunica,pentru că atunci când am ajuns eu la medic,, era veche”.

Acum a fost suficient să mă prindă cu imunitatea la pământ și cu vitaminele în plasă, cu ceva supărări, frustrări și emoții fără sens ca să se prindă iar ca scaiul de mine.De data asta nu mă panichez, dimpotrivă îi mulțumesc organismului meu că mă avertizează atunci când nu sunt bine emoțional. Mulțumesc și învăț. Și vă spun și vouă: Lăsați supărările!

Lăsați ranchiuna!Lăsați durerea și frustrările!Faceți loc iertării și iubirii. Nu-i iertați pe ceilalți pentru ei, faceți-o pentru voi, pentru sufletul vostru. A ierta nu înseamnă a păstra lângă voi omul care v-a rănit, din contră, eliberați-l și eliberați-vă, dar nu mai țineți niciun sentiment care aduce durere.Nu vă mai supărați pentru ceea ce fac ceilalți, nu vă ține nimeni lângă nimeni.

Aveți libertatea de a alege, dar aveti grijă cum plecați… Plecați în liniște! Plecați iubind, nu urând,plângând, neînțelegând. Înțelegeți: oamenii ne sunt profesori și noi tot asa pentru alții. De noi depinde ce și cum învățăm, ce dăm mai departe. De-am înțelege asta… Ce ușor ar fi totul!Ce am înțeles eu în toată perioada asta?Să iert! Să mă iubesc! Să nu mai trântesc cu sufletul meu de pereți și nici cu al altora. Să nu mă mai răzbun, să nu mai fac pe femeia dură, să nu mă mai supăr pe mine și pe nimeni.

Uite așa… Să privesc viața mea ca pe o scenă dintr-un film. O scenă de toată jena uneori, dar e a mea și dacă asta e cu asta defilez.Să am grija de mine. Și de corp nu doar de suflet. Să mă alimentez sănătos, să renunț la porcăriile pe care le fumam cu atâta drag de parcă toată viața mea era în ele, să fac sport și să dau cafeaua pe apă.Să mă odihnesc. Să las naiba telefonul, rețelele de socializare și tot ce mă poate ține trează la ore la care oamenii normali dorm.

Să citesc mai multe cărți și să dorm. Nu cunoaștem importanța somnului până când nu observăm că nu ne mai țin picioarele. Am experimentat şi asta de două ori, atunci când Bia nu dormea mai deloc noaptea, iar eu ziua voiam să fiu mama și soția perfectă.Să gândesc mai puțin. Da, da… Atunci când gândești prea mult riști să-ti preocupi mintea cu tot felul de rahaturi, care nici nu sunt despre tine.,, oare de ce m-a mințit x? ” pentru că e despre el/ea și punct.

Nu mai e treaba ta de ce mint oamenii, de ce se comportă într-un fel, de ce, de ce… Treaba ta e să te gândești la tine! La ce vrei tu să faci, cum vrei tu să fii, ce ai tu te învățat. Atât de simplu… Si totusi greu atunci când pici în butoiul cu prostie, dar vestea bună este că poți să ieși oricând și… #pentruomintesanatoasaganditiputinsibine.

Nah… Cam așa este când te apuci să experimentezi chestii, începi anul cu o pneumonie!Eu mă întorc în pat. Casa e curată, copiii bine, medicamentele la vedere, sufletul aproape vindecat și mintea o pun la odihnit că ne așteaptă proiecte frumoase.Dacă ar ninge aș uita și de pneumonie și aș face iar bradul și sarmale😀

Related Stories

Cele mai citite

Ce-i voi spune fiicei mele despre bărbați?

-Mami, de ce te celtași cu tati că nu-i colect? Am privit-o uimită după ce...

La mulți ani, eroina mea!

Poate n-am stiut sa arat câtă dragoste îți port...  Poate nu am avut brațele la...

Cum mi-am dat seama că sunt însărcinată

Multe femei, aș spune chiar majoritatea, își dau seama că sunt însărcinate înainte de...

Cine ești tu, femeie?

S-a întâmplat să mi se pună această întrebare în urmă cu aproape un an....

În întunericul din viața mea a fost mereu o...

Luminița mea Dacă nu v-am spus vreodată, azi o fac... În întunericul din viața mea...

Ce ai face dacă ai ști că mâine nu...

Am primit întrebarea asta pe email și m-a cutremurat. Apoi am înțeles de ce....

Categorii

Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.