Cum a fost la copiii de la Sf Mina

S-a terminat 4 August. S-a scris despre el, s-a vorbit mult, s-a simtit si mai mult. Va ramane, asa cum spuneam, ziua pe care nu o voi uita niciodata si pe care imi doresc sa o petrec in fiecare an alaturi de copiii de la Sf Mina. Mi-am promis si v-am promis!

Ca organizator simti tot. Si alea bune si alea rele. Si fericirea si tristetea. Si dorinta si neputina. Tot! Oricum, ar fi fost aproape imposibil fara fetele mele, care s-au implicat la fel de mult, dar va povestesc mai tarziu cum si de ce. Nu am reusit sa petrec foarte mult timp cu ei pentru ca am uitat efectiv si de copilul pe care il aveam la bunici si de cel pe care il aveam acasa cu taica’su. Pur si simplu am vrut cu toata fiinta  ca dorinta mea sa se indeplineasca. Si s-a indeplinit. Am vazut in ochii lor fericire. Au cantat, au dansat, au lasat amprente pe o panza alba si in zeci de suflete. S-au pictat pe fata si mi-au pictat si mie  bucurie in suflet. Le-a placut. Mai vor. Au intrebat cand ii mai ducem in oras.

Ce ne-au spus cand ne-au vazut

,, Ce ne-ati adus?”,, Ne-ati adus ceva bun?”,, Meritam?” ,, Ne luati in oras cu masina?”

Si, da. Le-am dus foarte multe lucruri si i-am luat in oras cu noi pentru ca MERITA!

Stiu, e dureros sa cititi asta, cand poate ca si mine, va rugati de copiii vostri ca sa ii luati in vacanta la munte si ei fac nazuri ca vara nu e zapada.

E dureros sa vezi omuleti care se bucura ca le-ai adus ceva, orice. Nu au atata nevoie de acel ceva, cata nevoie au sa le aratam ca ne-am gandit la ei.

De fapt, acesta este mesajul pe care as fi vrut sa il transmit tuturor celor care au fost alaturi de noi, daca as fi putut sa ma fac auzita dincolo de muzica, rasete si bucurie.

,, Simtiti,restul vine de la sine! Este suficient sa simti si sa constientizezi adevaratele nevoi pe care le au, apoi, putin cate putin, azi noi, maine voi, vom reusi sa daruim mai mult decat lucruri materiale din mila. Sa mergem la ei si sa ramanem. Macar jumatate de ora. Sa ne jucam cu ei si sa-i ascultam. Sunt divini. Sunt unici. Sunt speciali. Sunt ai nostri pentru ca pe altcineva nu au. Ei chiar sunt ai nostri daca mai avem un gram de omenie si compasiune. Si avem. Multi dintre noi. Am simtit eu asta, atunci, pe 4 August. „

Cine mi-a indeplinit visul de a ajunge la ei

Dumnezeu si cu ingerii lui! Dumnezeu si-a trimis ingerii astia langa mine si, probabil, i-a rugat sa faca tot ce stiu mai bine, numai sa imi indeplineasca dorinta.  Pe Sonia o stiam de ceva vreme si mai vorbeam uneori. Am vazut ca mai fusese in facultate, atat la copiii de la Sf Mina, cat si la alti copii. Am rugat-o sa ma duca la ei. Apoi am spus tuturor prietenilor din online ca merg la ei si ca strangem lucruri pentru asta. Oamenii s-au mobilizat. De la primul anunt si pana la ultimul au aparut oameni, care au vrut si chiar au reusit sa ajute.

Claudia Sima  de la Zane Ursitoare Craiova a venit cu mascote, baloane, personaje indragite de copii, cu sufletul ei de copil si cu dorinta nebuna de a reusi sa ne faca fericiti, atat pe mine, cat si pe ei. A imprumutat costumatii si de la Bianca, care nu a stat pe ganduri atunci cand a aflat ce vrem sa facem. Melania ne-a trimis si ea costumatii si asa am reusit sa avem in total multe personaje.

Diana Andreea. Fata asta e divina. M-a contactat si mi-a povestit de copii,mai fusese la ei. Mi-a spus ca vrea sa faca asta,ca ma roaga sa o tin la curent si se implica cu tot ce poate. Asa a si fost.

Laura a spus ca nu are timp mult, dar ca ne roaga sa o primim in grupul nostru si ca isi doreste enorm sa ajute. E vecina mea si nu ne cunosteam. E minunata. A avut mereu grija sa nu ma stresez si sa nu uit ceva important. A ajutat mult . A fost omul de baza, care imi amintea unde imi este capul.

Dorina este prietena mea. Cu ea am fost la cumparaturi. Cu ea am discutat despre iubirea, temerile, visurile, vizavi de copii. Cu ea si langa ea, am ras si am prins curaj sa fac ceea ce visez.

Miki a pictat copiii. S-a distrat alaturi de ei, indeplindu-le la fiecare, dorinta de a fi pictati. Un om atat de diplomat si bun, am intalnit de putine ori in viata.

Fara aceste fete, eu nu as fi reusit sa privesc azi poze si filmari si sa fiu implinita. Fara ele poate ca as fi reusit prea putin sau deloc. Va multumesc, fetelor! Sunt sigura ca impreuna vom face lucruri minunate si ca vom ramanem o echipa. Cineva a vrut sa ne uneasca pe 4 August!

Au fost oameni care au trimis colete si bani din alte orase.Multumesc,  Mamica organizata, Ilinca Ana Maria Crupa, Fely Cotea.Au fost fete care au venit din afara orasului, atat in Gradina Botanica, cat si acasa la mine, ca sa le aduca lucruri, dar si fete din oras cu care m-am cunoscut cu aceasta ocazie. Multumesc, Andreea Ionela, Stefania, Andreea Aldea,  Adelina, Raluca Andreea, Cristina Leu si tuturor celor care au adus colete si celorlante fete. Va multumesc mult ca ati fost langa noi!

Lavinia si Ana de la Parenting PR sunt ,, vinovatele ” principale de curajul pe care il am eu azi. Ele m-au facut sa imi doresc sa mut muntii din loc, sa depasesc bariere si sa cred in mine. Ele mi-au spus ca eu pot orice si asa am ajuns sa imi realizez visurile. Unul cate unul, pe rand, fiecare. Sa ajung la copii, a fost primul si atunci cand le-am spus ce urmeaza sa fac, s-au alaturat cu sfaturi si nu numai. Ele au contribuit mult ca acesti copii sa nu aiba lipsuri in acea zi.Astfel am avut si sponsori si am fost de doua ori mai fericiti pentru ca da, este minunat sa primesti si sa daruiesti.

Multumim Cartoon Network pentru lucrurile frumoase pe care le-ati daruit copiilor.

Multumim Aqua Carpatica pentru faptul ca nu ne-ati lasat fara apa, atunci cand noi dansam in aer liber,desi era anuntat cod portocaliu de caldura.

Multumim Maison du chocolat pentru cele mai delicioase briose. Ai indulcit viata unor copii, asa cum doar tu stii sa o faci!

Multumim Salonului Royal House of Beauty  pentru suma donata. Ne-a ajutat mult sa va avem alaturi. Asa am reusit sa cumparam la fiecare copil cate o minge si o jucarie.

Multumim Monica Berceanu pentru suma depusa de care am cumparat carticele, culori si plastilina pentru fiecare copil de la Sf Mina.

Anca Vinteanu, multumesc pentru toata implicarea si sfaturile tale! Fara tine nu am fi reusit sa ajungem in Gradina Botanica asa cum ne doream.

Multumim doamnei Director Cristina Constantinescu  si tuturor cadrelor didactice ca ne-au primit cu bratele deschise si ne-au fost alaturi pe tot parcursul organizarii, dar si in timpul petrecerii din Gradina Botanica. Abia astept urmatoarea intalnire.

Oameni buni, cand spun ca sunt mai  bogata azi decat ieri, nu exagerez cu nimic! Sa stiti ca nu cunosteam foarte multi oameni in Craiova , dar azi simt ca m-am nascut aici si ca imi veti ramane prieteni  pe viata!

#4augustziualorsiamea

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: