Miros dulce de copilărie

Nu o să vă povestesc despre copii aşa cum v-am obişnuit, ci despre mine. Despre mine copil. Despre mine când eram tare zvapaiată, despre cum furam, apoi fugeam şi lăsam în urma mea miros de parfum care azi îmi aminteşte de copilărie. Mă străduiam să nu, dar nu îmi reuşea.

Erau în vogă pe atunci B.U şi Tesori. Le ştiți şi voi, nu?

Îmi amintesc că unchiul meu folosea B.U. Habar nu am de ce spray de femei. Or fi fost mai scumpe alea pentru bărbați, ori poate B. U îi amintea de vreo fată anume, cert e că dacă îl întreb acum este traumatizat de cât a trebuit să ascundă în copilăria noastră zdruncintă nişte amărâte de parfumuri. El este mai mare cu şase ani, deci am crescut ca frații şi ne permiteam. Eu să fur, el să mă alerge prin toată curtea. Noroc că eram săraci şi curtea era mică. Şi mai mult noroc aveam că mă salva bunica, asta după ce apuca să îmi dea câteva capace din mers.

Le băga printre haine, le punea pe mobilă, unde credea că nu am şanse să ajung. El se aştepta să mă uit la ele şi să mă oftic că nu pot să le iau, eu abia aşteptam să plece de acasă ca să fac tot posibilul să miros a B.U. Reuşeam de fiecare dată. Nu ştiu cât curaj îmi trebuia, dar am făcut multe compromisuri pentru B. U. Şi pentru tesori. Si pentru alte spray-uri care,, mi-au marcat” copilăria. Certuri serioase, bătăi ca între frați, duse între un o9unchi parfumat  şi o nepoată furacioasă.

Eh, după ce am crescut, când nu am mai fost fată saracă , m-am ajuns şi am trecut la alte parfumuri. Uitasem de B. U. Ce B.U, tesori, impuls? Firme, dom’le! Firme mari, parfumuri scumpe. Nu vreau să zic că nu am fost mulțumită de calitatea parfumurilor scumpe.  Aş minți. Vreau să va zic decât că spray-urile alea cu care am crescut toți au acelaşi miros şi azi. Persistă la fel de mult, doar că nu le poți folosi dacă ai un bagaj de amintiri dureroase în spate. Pentru mine B.U şi tesori sunt cele care m-au dus în copilărie instant. Mi-au amintit de cum alergam ca să nu mă prindă unchiul meu, de cum am mirosit de un infinit de ori aceste parfumuri. Îmi aminteşte de prima mea iubire, de cea mai bună prietenă a mea, de colegele cu care stăteam în chirie în timpul liceului.

B.U. Tesori, impulse şi alte mirosuri de branduri vechi pe piață, îmi amintesc de mine când eram copil. Îmi amintesc ce dulce era copilăria şi cât minunat era să crezi în fiecare om din viața ta.

De vreo trei săptămâni port aceste parfumuri şi parcă sunt alt om. Parcă aştept să mă strige unchiul meu de pe uliță:

,, hei, Lulian, hai la masă”

Aş fugi spre el, spre masa cu oameni mulți, spre familia mea, dar nu alerg desculță pe uliță şi nu mai sunt copil. Port doar mirosul unei copilării frumoase.

Vouă de ce cine sau de ce vă amintesc aceste parfumuri?

 

1 thought on “Miros dulce de copilărie

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: