Acasă In lumea mea Programe, iertare, eliberare!

Programe, iertare, eliberare!

1

Azi ar fi fost ziua lui. Nu știu dacă am fi petrecut această zi împreună. Nu îmi amintesc să fi fost vreodată împreună la evenimentele importante din viața noastră. Nici măcar atunci când s-a căsătorit cu femeia care ne-a zdruncinat relația nu am fost pe lista de invitați, dar eram mică eu, nu știam ce înseamnă să fie tata mire. Nu știu dacă m-am bucurat sau am suferit atunci când am auzit că e nuntă-n sat. Nunta tatălui meu!

Apoi când a fost înmormântare în sat, nici ea nu a știut că se plânge moartea fostului ei soț.

Așa e viața, o poveste! Ale unora triste, ale altora cu fericire. În final fiecare are de învățat propriile lecții.

A plecat cu 9 ani în urmă, atunci când eu abia învățam despre lume, despre oameni, despre căsătorie și copii. A plecat atunci când eu speram ca omulețul din pantecul meu să ne aducă împreună, să-l fac mândru de mine, să îl văd bunic mândru și ,,să-mi spăl păcatele față de el”.

Ieri l-am visat. Eu îl îmbrățișam, el mă respingea. Eu îmi puneam capul pe picioarele lui și mă voiam răsfățată, iubită, acceptată, el nu știa cum să facă să nu mă mai bag în sufletul lui. Să îl las!

Terapia m-a ajutat să evoluez. Cu fiecare ședintă pe care o fac, cu fiecare carte pe care o citesc, cu fiecare seminar la care particip, înțeleg că tata a fost omul care mi-a influențat cel mai mult viața, dar înțeleg că deși mă amăgeam, nici moartea nu m-a făcut să iert, ci doar să acopăr mizeria, rănile, să le ascund bine, să mă prefac că au trecut și că am uitat.

Lucrez cu succes pe fiecare program din copilărie, pe fiecare relație din prezent sau trecut, dar atunci când venea vorba de tata era complicat. Nu mă puteam desprinde. Nu reușeam să înțeleg, să iert, să fiu eu fără să depind de ,, ce ar spune tata”,, cum ar face tata”,, s-o fi supărat pe mine”. Nu știam să îmi trăiesc viața după propriile valori pentru că nu mi le cunoșteam, le îmbrătișasem strâns pe ale lui.

Tata,  cel pe care l-am idolatrizat,  cel pe care l-am iubit cât și cum am putut eu mai bine, cel de care am fugit conștient și l-am adus inconștient mereu în viața mea prin alegerile pe care le-am făcut, și-a pus cel mai mult amprenta asupra vieții mele.

Am reușit să înțeleg că eu mi-am ales părinții, că nu sunt o victimă, că am avut lecțiile mele  de învățat și ei pe ale lor. Am reușit să accept și să vreau să șterg toate programele care mi-au ghidat viața.

Am reușit să iert din momentul în care am înteles că tatăl meu mi-a dat ce a avut, ce a știut, ce și cât a  putut.

Am înțeles că sunt UNICA  responsabilă de viața și trăirile mele!

Azi mă eliberez de trecut și iert!

Te iert, tată!

Te iert pentru toate zilele în care ai trecut pe lângă mine și m-ai lăsat plângând. Te iert și nu te mai plâng!

Te iert pentru anii în care părticica mea de iubire ai dăruit-o femeilor trecătoare din viața ta. Te iert și nu te mai caut în fiecare bărbat din viața mea! Te iert și nu mai aștept de la niciun bărbat iubirea pe care am așteptat-o de la tine!

Te iert pentru nopțile pierdute cu alcool și tutun, singurele în care mă vizitai. Te iert și renunț azi la nevoia de a fuma! Nu mai am nevoie să fumez, nu mai sunt dependentă de nimic nociv, pentru că am aflat cum să-mi hrănesc copilul interior, ce nevoi neimplinite are și am decis să-l iubesc, să-l accept, să nu mai stau cu spatele la el, să nu-l mai critic! Nu renunț de teamă. Nu-mi mai este teamă  că  mă vei judeca și te vei supăra, așa cum făceai de fiecare dată când ceva nu te mulțumea. E despre mine. Sunt stăpână pe viața mea. Renunț din iubire pentru mine, pentru corpul, mintea și sufletul meu. Renunț și mă simt eliberată!

Te iert pentru eticheta pe care mi-ai pus-o încă de la naștere, doar pentru că urma să devin femeie și femeile erau ,,cumva” în ochii tăi.  Te iert și nu mai atrag în viața mea oameni care să mă jignească! Eu merit iubire și respect!

Te iert pentru felul cum mă faceai să mă simt de fiecare dată când ne vedeam. Azi nu-mi mai este teamă! Nici rușine! Te iert și îmbrățisez copilul din mine cu toată dragostea de care știu că sunt capabilă! Îmi privesc copiii cu respect, iubire și înțelegere!

Ar fi fost ziua ta, dar nu mai e! Azi nu plâng și nu te mai plâng!

Azi te iert și îți mulțumesc! Azi te iubesc curat!

Îți mulțumesc pentru toate lecțiile, tată! A trebuit să le trăiesc ca să învăt să mă iubesc!

1 COMENTARIU

  1. M-au trecut fiori citind articolul tău. Printre rânduri mă trezeam cu gândul la tatăl meu. Nici el nu mai este dar tatăl meu mă iubea! Am trăit, încă mai trăiesc, senzația că m-a lăsat ”a nimănui”!
    Puterea iertării este în fiecare dintre noi, trebuie doar să o găsim sau să fim ajutați să o găsim.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.