Acasă Mamici talentate Te doale inimioala, mami?( Fragment din povestea Deliei)

Te doale inimioala, mami?( Fragment din povestea Deliei)

2553
1

Am prins telefonul lui Eugen. Știu că nu trebuia să caut în el. Nu am făcut asta niciodată, dar de când am aflat că mă înșală simt să îl controlez și în urechi.
Am așteptat să adoarmă bine și am intrat pe facebook la el. Îmi este foarte clar că o iubește pe fufa aia de Elena. Câte inimioare mi-au văzut ochii nu am văzut în zece ani de relație cu el. Și ea, ce poze îi trimite. E frumoasă! Se vede că e îngrijită și că știe cum să atragă un bărbat. E stilată. Vorbește ca o doamnă și vorbește și altfel… Este genul ăla de femeie pe care îl caută barbații. Doamnă în societate… Eu nu mai știu nimic din toate astea. Eu când intră pe ușă i-aș pune toate oalele în cap. Și aperitivul și felul doi și i-aș da la desert două palme ca să îl adorm pe loc. Pe mine mă ține în bucătărie și îl apucă toți dracii dacă nu am apucat să duc gunoiul, iar pe aia o duce în Mall ca să își ia trening de la nike sau cum dracu i-o zice.
Eu nu sunt sigură că mai știu tabla înmulțirii și am văzut că fufa aia merge la nu știu ce cursuri și worksopuri.
Și cum să nu o iubească pe ea? Cum, când pe mine mă lasă în niște pijamale și mă găsește tot în ele? Cum, când nu țin minte cum este să stai 20 de minute în baie? Cum să mă iubească, când nu știu cum se mai poartă o rochie, o fustă, o cămașa? Cum, când eu tot ce fac pentru mine este să îmi scriu amarul sub anonimat pe un blog? Și dacă ar ști…dacă ar ști cum scriu cu plapuma în cap și le spun unor străini cât îl urăsc. Dacă ar ști că îmi doresc să vina unu’, oricine , și să mă scoată de aici. Să mă ia și să mă ducă în lume. Să mă facă femeie. Să mă facă să mă simt  iubită. Să mă facă să trăiesc. Dacă ar ști că îl înșel în gând cu fiecare bărbat despre care aud că vine devreme de la serviciu și petrece timp cu familia!
I-aș scrie la fufa aia că Eugen este un dobitoc, dar mă tem că nu este. Mă tem că eu sunt vinovată de ceea ce am ajuns.
Aș plânge. Doamne, cât aș plânge! Ar răsuna cartierul de plânsul meu și poate m-aș elibera. Sau poate aș muri o data, dar Clara…ea nu are nicio vina. Ea nu merită să sufere doar pentru că eu m-am căsătorit cu un om ca tatăl ei. Eu l-am ales pe el, ea nu ne-a ales pe noi să-i fim părinți. Ori poate da, dacă ma iau după ce spun unii specialiști…De ce ne-o fi ales copilul ăsta perfect pe noi?Pe noi, doi imperfecți…
Ieri după ce a plecat Maria, m-a surprins când îmi ștergeam lacrimile și a venit la mine, draga de ea:
-Mami, tu ai lăcămioale în ochi?
-Da, iubita mea!
-Te doale ochii?
-Nu, mamă, nu.
-Te doale bultica?
-Nu mă doare burtica.
-Te doale inimioala, mami?
-Mă doare, puiule, mă doare!
-Suflu eu și tlece. Pfuuu. Gata. A tlecut, mami?
Mi-a sărit în brațe și s-a cuibărit la pieptul meu. Am sărutat-o pe păr și am strâns-o tare ca să simtă dragostea, să se simtă protejată, să știe că brațele mele niciodată nu o vor părăsi și că se poate întoarce oricând la ele. Să nu se simtă niciodată a nimănui pe lume, așa cum mă simț eu și să nu creadă că există greșeli pe care eu nu le voi ierta. Să știe că sunt omul ei de bază și că pentru ea sar și în foc, mănânc și pietre, fac orice! Să știe fata mea că e totul meu și că pot să fiu totul ei, până atunci când un bărbat îi va fura inima și va pleca și ea, așa cum am plecat și eu de lângă mama mea.

1 COMENTARIU

  1. Multe poate dintre noi ne simtim asa…deocamdata desi am un micut de 1.5 luni nui cazul meu…am doar 3 ani de casatorie in curand…si aproape 6 de relatie cu el…un om perfect deocamdata…dar cine stie cu timpul ce va fii…ideea e ca ma emotionat tare Maria ta…si da pt copii nostrii merita sa mancam pietre…esti o mama extraordinara…si …poate asta e de ajuns…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.