Vis strivit în pumni şi îngropat în suflet

Nu sunt genul de om care să renunțe la visurile lui. Nu mi-am dorit ceva imposibil de la viată. Nici pentru suflet, nici lucruri materiale.  Despre un singur vis ştiu că nu se va indeplini niciodatã pentru că eu am făcut să devină imposibil.

E o vorbă din popor care spune că dacă nu faci lucrurile la timp, rişti să nu le mai faci niciodată. Şi timpul meu când va fi? S-a dus…şi chiar nu se mai intoarce.

Când eram pustoaică, îmbrăcam rochiile de mireasă ale vecinei mele. Tot de la ea împrumutam şi farduri, iar când îmi puneam voalul mi se părea că sunt cea mai frumoasă din lume. Aşa mă vedeam peste ani. Mireasă. Frumoasă.  Femeia unui singur bărbat şi mama multor copii. De multe ori îmi făceam rochii din perdele. Rochii de siren. Şi mă învârteam în fața oglinzii şi îmi spuneam: ,, abia aştept să mă fac mare” . Legănam, pupam, spălam şi îmbrățişam păpuşi. Erau copiii mei din viitor. Minuni. Ale mele. Le protejam şi le imbrăcam gros. Să nu le fie frig. Să nu le doară. Să nu plangă.  Invățam să mă pregătesc pentru viață. Învățam să fiu femeie. Învățam să-mi pun speranțe în suflet. Şi aveam visuri.  Ale mele. Comune cu visurile multor fete.

Când venea tata la mine şi mă aşeza pe genunchii lui îmi spunea că abia aşteaptă să mă vadă în ziua nunții mele. Că va plânge de  fericire. Şi din nou îmi imaginam cum voi arăta ca o prințesă î rochie albă. Cum se va topi tata de drag…

Când am avut prima relație serioasă, prietenul meu  îmi spunea că noi doi vom face o nuntă şi două fetițe. Că voi purta rochia aia  albă într-o zi  şi  că voi fi  mama copiilor noştri. Mă vedeam o viață lângă el, dar s-a terminat într-o zi. Nu am renunțat la visul de a fi mireasă. Nici la acela de a fi mamă.

Când a plecat tata la cer am spus că nu ştiu dacă îmi mai doresc să fac nunta fără ca el să fie lângă mine.  Mi-am spus mie. Nu am ştiut că nici  nu voi avea  cui să-i fiu mireasă. Nu am ştiut că aş fi visat oricum în zadar. Că nu există soartă şi destin, dar există viața pe care ți-o faci cum vrei. Uşoară sau grea. Cu copromisuri sau fară.

M-am casatorit de două ori, dar nu am fost mireasa. Am fost doar mamă. Şi soție. Cu acte in regula. Ce importantă mă credeam atunci când am fost pentru prima oară soția cuiva. ,, Sunt femeie! Sunt femeie! ” îmi spuneam des asta în gând si mulțumeam cerului.

Primul soț nu m-a cerut. Nu s-a pus problema de nuntă. Eram însărcinată în opt luni cu fiul nostru. Mi-am luat o pereche de colanți  şi o bluză. El a adus doi martori şi un buchet de flori. Nu mai ştiu de care. Am spus da si am semnat. Am plecat acasă. El la job. Şi gata nunta. Am dat noroc cu dezamăgirea şi m-am îmbătat cu lacrimi. Grele. Şi amare. Multe. Si nevazute.

Când m-am căsătorit a doua oară eram însărcinată cu fiica noastră.  M-am simțit  dorită.  Mi-am dorit si eu mult să-i port numele. Nu a lăsat ziua aia  să fie una obisnuită, dar nu am mai vrut să mireasă Şi nu o să fiu vreodată. Mi se pare că a trecut vremea mea pentru a îmbrăca o astfel de rochie.

Bunica îmi spunea să nu mă mai prefac că sunt mireasă. Să nu mă mai înfăşor în perdele şi să nu imi mai rup picioarele pe tocuri în fața oglinzii. Se spune că atragi ghinionul şi nu o sa te măriți niciodată.

M-am mărita de două ori, dar niciodată în rochie albă de mireasă. Nu am atras ghinioul, dar am renuntat la noroc.  Mi-am strivit visul în pumni şi l-am îngropat adânc în suflet. Şi nu era un vis imposibil. Era visul unei fete naive, apoi l-a strivit o femeie nesigură pe ea şi capabilă să renunțe la orice ca să aibă un cămin al ei. Nu faceți ca ea! Femeia care nu merită să îmbrace acea rochie este femeia care nu a visat niciodată la ea. Şi cine nu a probat rochii de mireasa  si pantofi albi cu toc cui?  Cine nu a visat să fie într-o zi ziua ei cea mai frumoasă?

4 thoughts on “Vis strivit în pumni şi îngropat în suflet

  • Nu am apasat apreciaza pentru ca mi-ai stkrs o lacrima.Am sters-o di iti scriu. Depinde doar de tine sa faci nunta in roche alba asa cum visai in copilarie.Nu tine de bani , de sot de nimeni doar de tine.Ti-as da rochia mea insa una cumparata de tine si purtata la nunta ta e implinire…implinirea unui vis, implinirea ca ai iesit din zona aia in care te plangi pe dinauntrul tau si favi ceva pt tine…..Daca nu vin la Craiova sa te ciufulesc.

    • Hei, nu ține de bani si nici de soț acest vis al meu pe care chiar l-am îngropat in suflet. Visul ăsta de a fi mireasă s-ar putea implini oricând, dar nu la asta visam. Visam să mă casatoresc inainte de a fi mama. Sa fiu mireasa si mama in acelasi timp nu e visul meu si nu mai am nimic de indeplinit. Te pup

  • Niciodată nu este târziu!!!Esti o mama tânără si frumoasă.O sa fi o mireasa superbă trebuie doar sa vrei,iar la nunta ta o sa ai ceva special (ingerasi tai).Nici eu nu am nunta facuta dar nu am încetat sa sper…Intr-o zi o voi face,iar copii mei imi vor tine trena!!!Te pup

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: