Acasă Mamici talentate Ziua în care m-am întors la MINE

Ziua în care m-am întors la MINE

2

Mimam în fiecare zi fericirea și nu știam cât mă pierdusem. Nu știam cu câtă viteză alergam spre oameni, visuri, succes, perfecțiune, fără să mă întreb măcar o dată:,, Chiar ai nevoie de acest om în viața ta?” ,, Ești sigură că vrei să cunoști,, succesul”în domeniul asta?” ,, E visul tău sau al altora?” ,, O faci pentru tine sau pentru un el? Poate pentru a demonstra ceva, cuiva?” ‘Eram departe de adevărata EU, deși aș fi putut să jur că sunt un om sincer, autentic, capabil să ia decizii mici și mari pentru viața lui.

În ziua în care am conștientizat cât de singură sunt, am aflat și câtă putere și determinare există în mine. Cât potențial am și mai ales câtă nevoie am de MINE! A fost ziua în care nu am simțit să plâng pe umerii nimănui, dar am urlat în pumnii mei! S-a întâmplat într-un cabinet de terapie și am lăsat acolo toată durerea, toate lacrimile și neputințele. Am lăsat victimizarea și am ieșit pe ușă o femeie puternică, demnă de respect, stăpână pe viața ei și gata să ia viața în piept. A fost prima zi în care am știut cu adevărat că pot. A fost ziua în care am conștientizat că sunt responsabilă de viața pe care ALEG să o trăiesc!

Mamelor, femeilor, îmi scrieți și mă întrebați cum am reușit să iau decizii, care în ochii voștri par greu de dus. Îmi spuneți că mă apreciați și respectați, dar în același timp va subestimați pe voi! Îmi spuneți că voi nu ați putea, că voi sunteți slabe, că pentru voi e mai ușor să rămâneți într-o situație grea.

Sunt mame care mi-au spus:,, aș vrea să fac ca tine, dar eu nu am curajul tău”. Îmi amintiți de mine, nu de mine cea slabă, căci nu am fost niciodată așa și nici voi nu sunteți, îmi amintiți de mine, cea care avea nevoie de confirmările celor din jur, de mine cea care se uita în grădina altora și nu își trăia propria viață, îmi amintiți de mine cea care trăia ceea ce era în,, trend” ca să nu râdă lumea, să nu supere pe nimeni, să nu iasă din tipare!
E simplu, atât de simplu să fiu EU, încât nu aș mai minți niciodată că sunt fericită cu lacrimile șiroind pe obraji și înnodandu-se în bărbie! E atât de simplu să fiu EU încât nu aș mai lua niciodată decizii pentru viața mea după sfaturile celor din jur, nu aș mai cere nimănui, niciodată să îmi confirme că fac bine sau nu ceea ce fac.

Ce preț plătești atunci când te întorci la tine? Ce crezi că poate să te lovească mai tare decât minciuna, propria ta minciună? Adevărul! Atunci când alegi să fii TU descoperii mizerii. În tine și în ceilalți. Pleacă oameni despre care credeai că vor rămâne pentru totdeauana. Spulberi vise, care nici măcar nu îți aparțineau, spargi ziduri care păreau de neclintit. Pare o magie, dar nu este. Este doar o realitate pe care ești dispusă să o trăiești sau nu! Nu este despre cât de puternice suntem, pentru că deși pare o minciună… Ne naștem cu acest,, eu pot orice”, dar creștem și cei mai mulți ne pierdem de noi, lăsăm pe alții să ne spună ce putem și ce nu, devenim marionete și avem impresia că ne lipsesc curajul și ambiția. În realitate avem tot ceea ce ne trebuie că să fim acolo unde ne dorim.

Viața mea nu este lapte și miere. Am zile în care simt că nu mai pot. Am zile în care mă încearcă cele mai urăte sentimente, alea de dor, de vină, de neputință, dar…niciodată nu uit cî în mine stau puterea și adevărul, iubirea și fericirea.
Care este cea mai frumoasă lecție pe care ai învățat-o tu?
Notă :Poza este făcută în magazinul dm din Centrul Comercial Auchan Craiovița

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.